De ce românii continuă să trăiască nesănătos: O analiză profundă a obiceiurilor dăunătoare și a mecanismelor psihologice

Un studiu recent realizat de CREDU (Centru de cercetare, educație și comunicare pentru sănătate publică) a scos la iveală o realitate alarmantă: 82% dintre români conștientizează că au un stil de viață nesănătos, însă puțini dintre ei reușesc să facă schimbări semnificative în comportamentul lor. Această situație ridică întrebări esențiale despre natura obiceiurilor nesănătoase și despre motivele pentru care, în ciuda conștientizării riscurilor, românii nu reușesc să renunțe la ele. Studiul arată că problema nu este doar lipsa informației, ci și complexitatea emoțională și socială din spatele alegerilor noastre cotidiene.

Contextul cercetării CREDU

Cercetarea realizată de CREDU a fost o inițiativă extinsă, bazată pe un eșantion de 1.200 de respondenți, interviuri cu medici și analiza comportamentelor online. Scopul principal a fost să înțeleagă nu doar ce obiceiuri nesănătoase au românii, ci și de ce este atât de greu să le schimbe. Deși 85% dintre participanți consideră prevenția ca fiind importantă, doar 56% acționează efectiv în direcția unei vieți mai sănătoase. Această discrepanță între cunoștințe și acțiuni sugerează o problemă mai profundă.

O altă descoperire importantă a fost că românii au, în medie, 4,1 comportamente nesănătoase per persoană, iar 55% dintre ei au cel puțin patru obiceiuri nesănătoase simultan. Aceasta sugerează că nu doar intensitatea unui comportament este problematică, ci și acumularea lor. Problema devine și mai gravă în contextul noilor dependențe, cum ar fi utilizarea excesivă a telefonului mobil și a platformelor de socializare, care au depășit chiar și fumatul ca principale surse de risc.

Obiceiurile nesănătoase: o realitate complexă

Studiul a evidențiat că cele mai frecvente comportamente nesănătoase includ utilizarea excesivă a telefonului (87%), consumul excesiv de televiziune și platforme de streaming (79%) și o alimentație dezechilibrată (79%). Aceste obiceiuri nu sunt întâmplătoare, ci se dezvoltă în contextul social și emoțional al indivizilor. De exemplu, dependența digitală nu doar că afectează sănătatea mentală, dar are și implicații asupra relațiilor interumane, generând o stare de singurătate și izolare socială.

Pe lângă acestea, studiul a scos la iveală și o preocupare majoră: 50% dintre români se confruntă cu probleme de somn, ceea ce afectează nu doar starea de bine generală, ci și capacitatea de a face alegeri sănătoase. Această combinație de factori contribuie la un cerc vicios, unde obiceiurile nesănătoase devin norma, iar schimbarea devine extrem de dificilă.

Mecanismele emoționale din spatele obiceiurilor nesănătoase

Un aspect esențial identificat în cadrul studiului este conceptul de „umbre”, care se referă la factorii emoționali ce stau la baza obiceiurilor nesănătoase. Printre acestea se numără tensiunea neexprimată, anxietatea, singurătatea, plictiseala, epuizarea cronică și durerea emoțională nerezolvată. Aceste „umbre” creează un mecanism repetitiv în care acumularea de presiune duce la epuizare, iar epuizarea determină necesitatea de a compensa prin comportamente nesănătoase.

Astfel, obiceiurile nesănătoase devin soluții temporare pentru a face față disconfortului emoțional. Când cineva alege să consume alcool pentru a se relaxa sau să petreacă ore întregi pe rețelele sociale ca metodă de evadare, acea alegere nu este una întâmplătoare, ci o adaptare la nevoile emoționale ale individului. Acesta este un punct cheie care trebuie înțeles pentru a aborda problema obiceiurilor nesănătoase.

Paradoxul modern: conștientizare vs. acțiune

Un alt aspect interesant al studiului este fenomenul de autoreglare, unde, în loc să renunțe complet la un obicei nesănătos, oamenii aleg opțiuni „mai puțin dăunătoare”. De exemplu, un individ poate decide să consume mai puțin alcool, dar în același timp să petreacă mai mult timp pe telefon. Acest tip de pluri-compensare nu rezolvă problema de bază, ci doar o maschează. Aceasta subliniază complexitatea procesului de schimbare a comportamentului.

De asemenea, barierele concrete ale schimbării sunt evidente: 50% dintre respondenți invocă costurile ridicate ale alimentelor sănătoase și ale activităților fizice, în timp ce altele, cum ar fi suprasolicitarea profesională (32%) și prioritizarea nevoilor altora (33%), contribuie la stagnarea procesului de schimbare. Aceasta sugerează că, deși există motivație, factorii externi și interni blochează progresul.

Perspectivele experților în domeniu

Specialiștii implicați în cercetarea CREDU confirmă că obiceiurile nesănătoase nu sunt doar alegeri greșite, ci reacții complexe la presiuni emoționale și sociale. Oana Voicu, specialist în educație și comunicare pentru sănătate, subliniază că problema nu constă în lipsa informației, ci în transformarea acesteia în comportamente sănătoase. Oamenii pot fi conștienți de riscurile asociate obiceiurilor nesănătoase, dar continuă să le practice deoarece acestea satisfac nevoi emoționale reale. Este esențial ca intervențiile să nu se concentreze doar pe interdicții, ci să abordeze și nevoile psihologice ale indivizilor.

Dr. Daciana Toma, medic primar în medicină de familie, adaugă că pacienții nu sunt simpli receptori de instrucțiuni, ci indivizi care se confruntă cu bariere emoționale serioase. Astfel, este vital să comunicăm despre riscurile asociate obiceiurilor nesănătoase într-un mod care să invite la dialog, nu să provoace defensivă. Psihoterapeuții, precum Ortansa Mărgărit, sugerează că empatia este crucială în procesul de schimbare, iar înțelegerea motivelor din spatele comportamentelor nesănătoase poate ajuta la spargerea barierelor.

Programul „Alegeri pentru Sănătate” – O abordare inovatoare

În urma rezultatelor cercetării, CREDU a lansat programul național „Alegeri pentru Sănătate – Dincolo de umbre”, care se bazează pe trei piloni esențiali: modelul ROA (reglarea obiceiurilor prin înțelegerea mecanismelor), o platformă educațională și o comunitate activă. Scopul acestui program nu este eliminarea forțată a obiceiurilor nesănătoase, ci înlocuirea lor cu alegeri conștiente, fundamentate pe nevoile reale ale individului.

Programul își propune să schimbe paradigma actuală privind sănătatea, punând accent pe emoții și pe înțelegerea nevoilor, în loc să se concentreze exclusiv pe voință sau pe informații. Aceasta abordare inovatoare ar putea reprezenta un pas semnificativ către o societate mai sănătoasă, în care indivizii sunt încurajați să își asume responsabilitatea pentru alegerile lor, dar și să își înțeleagă propriile motivații.

Implicarea comunității și impactul asupra cetățenilor

Implicarea comunității este un aspect crucial în succesul programului „Alegeri pentru Sănătate”. O comunitate activă, atât online, cât și offline, poate oferi suport și resurse necesare pentru ca indivizii să facă schimbări durabile în stilul lor de viață. Aceasta nu doar că promovează un sentiment de apartenență, dar și facilitează schimbul de experiențe și învățarea reciprocă.

Impactul asupra cetățenilor ar putea fi semnificativ. O mai bună conștientizare a nevoilor emoționale și sociale, împreună cu o abordare mai empatică a sănătății, ar putea conduce la o reducere a comportamentelor nesănătoase și la o îmbunătățire a calității vieții. Este esențial ca aceste inițiative să fie susținute de politici publice care să faciliteze accesul la resurse sănătoase, cum ar fi alimentația sănătoasă și activitățile fizice, pentru a asigura un mediu favorabil schimbării.